"UN OM INFORMAT ESTE UN OM PUTERNIC" (John Davison Rockefeller) ***** "Nu vă ataşaţi decât de oamenii vrednici de stimă; Evitaţi mai presus de orice compania celor laşi; Nimeni nu îi respectă, nici măcar cunoscuţii lor." (Alceu) ***** "Adevăratul curaj nu este forţa brutală a eroilor vulgari, ci hotărârea fermă a virtuţii şi a raţiunii ." ( Alfred North Whitehead ) ***** "Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti." (Winston Churchill) ***** "Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos." (Abraham Lincoln)***** "Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu poate câștiga respectul celorlalţi." (Rene Torres) ***** „Toate lucrurile măreţe din lume sunt realizate de nişte naivi ce cred cu tărie într-un lucru care , în mod absolut evident pentru toată lumea , este imposibil de realizat .“ (Frank Richards) ***** VĂ DORESC O ZI BUNĂ!

Caută

Susţinem monarhia constituţională!

Londra                  7 avantaje ale monarhiei constitutionale        1. Reprezentativitate                        

O Casă Regală este o bună reprezentantă a intereselor ţării ei. „Diplomaţia regală” şi-a arătat, cu nenumărate ocazii, efectele pozitive. Deoarece destinul ei este legat de un popor pe termen lung, viitorul ţării o priveşte în mod direct şi permanent.
Exemplu istoric: modul în care regina Maria a susţinut interesele României la tratativele de pace de la Versailles (1919), unde şi Ionel Brătianu eşuase;
Exemplu contemporan: lobby-ul făcut de Majestatea Sa Regele Mihai şi Familia Regală pentru integrarea euro-atlantică a României
 2. Echidistanţă
Un preşedinte nu poate fi neutru politic, deoarece este fie susţinut de un partid, fie de un grup de oameni (dacă candidează „independent”). Lui i se cere să se legitimeze în faţa naţiunii doar în perioada campaniei electorale.
Un rege este deasupra partidelor, acţionând nu în virtutea unui interes personal sau de grup, ci pentru interesul ţării. El se legitimează permanent, în faţa naţiunii.
Exemplu istoric: sistemul „rotativei guvernamentale” aplicat de regele Carol I, care asigura guvernări aparţinând unor ideologii opuse (liberalism şi conservatorism);
Exemplu contemporan: Majestatea Sa Regele Mihai nu are partizanate politice, iar invitaţii Casei Regale provin din toate partidele;
 3. Stabilitate1
Într-o republică, alegerile prezidenţiale din câteva luni pot schimba simţitor situaţia unei ţări pentru mulţi ani. Un partid poate acapara, la un moment dat, toate instituţiile decizionale în stat: preşedenţia, guvernul şi Parlamentul.
Într-o monarhie, regele este cel care asigură un echilibru şi un „vârf apolitic” al vieţii statale.
Comparaţie istorică:
în perioada 1866-1914, Partidul Naţional Liberal, care avea anumite tendinţe acaparatoare, era mereu „sub Rege”;
în perioada 1990-2014, a apărut de mai multe ori perspectiva îngrijorătoare ca un partid să capete o putere cvasi-totală (preşedenţia, guvernul, majoritate parlamentară).
4. Unitate

Doi preşedinţi împart cetăţenii în două tabere: susţinătorii unuia şi susţinătorii altuia. Naţiunea este astfel, divizată, pentru mult timp.
Sub Coroană, poporul rămâne unit, depăşind mai degrabă de opoziţia sau susţinerea faţă de partidul aflat la guvernare.
Speculaţie istorică: deşi nu toţi îl simpatizau pe prim-ministrul Ionel Brătianu (1914-1918), naţiunea s-a unit atunci când, cu concursul regelui Ferdinand I, ţara s-a alăturat Antantei (1916) pentru recuperarea Transilvaniei. Dacă Ionel Brătianu ar fi fost preşedinte, s-ar mai fi produs rezistenţa din 1917?
Exemplu contemporan: 1.000.000 de oameni l-au primit pe Majestatea Sa Regele Mihai în aprilie 1992 în Bucureşti, aclamându-l şi rugându-l să nu plece, aşa cum guvernarea Frontului Salvării Naţionale îl obligase. Pentru a nu diviza naţiunea, Majestatea Sa s-a reîntors în exil, deşi ar fi avut susţinerea pentru a rămâne.
 5. Continuitate
O Casă Regală asigură, prin succesiunea dinastică, continuitatea între diferite perioada istorice. Ea poate oferi o viziune pe termen lung, pe care să o urmărească.
Guvernele vin şi trec. Uneori, au proiecte politice opuse. Ceea ce, însă, un preşedinte, condiţionat de mandatele pe care le obţine, nu poate oferi, este o viziune pe ansamblu.
Exemplu istoric: dincolo de diferenţele de viziune privind orientarea faţă de Europa ale liberalilor şi conservatorilor, regele Carol I a urmărit ca, în guvernările acestora, să se obţină dezvoltarea României;
Exemplu contemporan: Casa Regală a României a propus, la 1 ianuarie 2007, o „Viziune pe 30 de ani” privind dezvoltarea României; ce preşedinte sau guvern ar putea avea pretenţia de a propune un document similar?
 6. Tradiţie

O Casă Regală, prin vechimea ei, poate respecta tradiţia existentă dar, prin continuitatea ei, o poate înnoi în modernitate.
Exemplu de respectare a tradiţiei: regina Elisabeta şi regina Maria au fost printre cele mai vizibile promotoare a portului tradiţional românesc, în ţară şi în lume;
Exemplu de schimbare a tradiţiei: Majestatea Sa Regele Mihai a renunţat la legea a succesiunii masculine, în 2007, alegând-o pe fiica sa, Principesa Margareta a României, drept succesor.
 7. Profesionalism
Un prinţ moştenitor este crescut să-şi asume rolul de rege al ţării sale. Primeşte o educaţie specială, adesea învaţă şi o meserie, dar, mai ales, este crescut în dragostea faţă de ţară.
Dintre Regii şi Reginele României, mulţi au avut profesii:
– regele Carol I a fost ofiţer în armata prusacă;
– regina Elisabeta era poetă şi scriitoare;
– regele Ferdinand I a fost specialist în botanică;
– regina Maria a tratat răniţii din primul război;
– regele Mihai este un excelent mecanic auto;
– regina Ana a activat ca infirmieră de război;
– principesa Margareta a fost cercetător în domeniul sociologiei şi al sănătăţii publice, inclusiv în agenţii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (1983-1989);
– principele Nicolae a studiat managementul la Colegiul Royal Holloway, Universitatea din Londra; a condus mai multe expediţii în Africa şi a antrenat trupele Armatei Britanice în rafting în Kenya;
 Un exemplu de educaţie specială: Prinţul Mihai şi-a făcut liceul într-o şcoală specială,clasa palatină, cu elevi reprezentând toate regiunile istorice, diferite profesii (armata, comerţul, profesiile liberale, diplomaţia) şi minorităţile. Pe lângă lecţiile teoretice, făceau „lecţii de sinteză” – călătorii aplicate, pentru observarea în realitate a lucrurilor învăţate. Majestatea Sa este, astfel, poate cel mai bun cunoscător al României.
BENEFICIILE MONARHIEI
(1) Regalitatea este un instrument de reprezentare.
În acest moment, România are regalitate, prin Casa Regală. Care, acum, serveşte România. Într-o monarhie, acest sistem ar fi oficializat. Casa noastră Regală este respectată şi în America, şi în Rusia. Ea ar putea reprezenta statul român. Cum ar suna: „România este respectată şi în America, şi în Rusia”?
(2) Un rege este deasupra partidelor.
El se legitimează permanent, în faţa naţiunii. Un preşedinte nu poate fi neutru politic. De ce i se poate cere aşa ceva, prin constituţie? Într-o republică, alegerile prezidenţiale din câteva luni pot schimba simţitor situaţia unei ţări pentru mulţi ani. Un partid poate acapara, la un moment dat, toate instituţiile decizionale în stat: preşedenţia, guvernul şi Parlamentul. Într-o monarhie, regele este cel care asigură un echilibru şi un „vârf apolitic” al vieţii statale.
Un monarh obligă la o anumită atitudine. Nici cel mai impertiment om politic din România nu-şi va permite să meargă la Regele Mihai sau la Principesa Margareta şi să-i propună să „pună de-o şpagă”. Imparţialitatea monarhului asigură o legimitate în numirile astăzi atribuite preşedintelui, precum cele ale unor judecători ai Curţii Constituţionale, ale procurorului general şi a şefului DNA.
3) Un rege este pregătit să conducă.
Ideea monarhică înseamnă încrederea că un om este bun şi va dori să înfăptuiască binele, iar copiii săi îi vor urma exemplul. Excluzând nefericita experienţă a monarhiei absolutiste, această prezumţie are o parte raţională: în orice familie, exersarea unei profesii de-a lungul generaţiilor aduce beneficii. Un rege educat din copilărie pentru meseria aceasta va avea rezultate mai bune decât cineva ales printr-o succesiune de manevre politice.
4) O Casă Regală asigură, prin succesiunea dinastică, continuitatea între diferite perioada istorice. Ea poate oferi o viziune pe termen lung, pe care să o urmărească. Ea poate respecta tradiţia existentă dar, prin continuitatea ei, o poate înnoi în modernitate.
(5) O Casă Regală poate avea costuri mai reduse decât Instituţia Prezidenţială. 
Pentru o Casă Regală funcţionează sistemul Domeniilor Coroanei, care degrezeavă bugetul de stat. Un rege poate fi mai ieftin decât un preşedinte. Preşedintele Italiei, o republică parlamentară cu 61 de milioane de locuitori, costă 228 de milioane de euro. Comparativ, cele 8 monarhii constituţionale din Europa, totalizând 160 de milioane de locuitori, necesită 165 de milioane din bugetul de stat.
(6) Monarhia românească are o valoare simbolică importantă.
O decoraţie dată de un monarh este incomparabil mai valoroasă pentru purtător decât cea dată de un preşedinte. Ca dovadă, se pot compara decoraţiile date de Majestatea Sa Regele Mihai cu cele date de cei 4 preşedinţi ai republicii. 

APEL CĂTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI!

Stimaţii noştri fraţi români, România se află în faţa unei situaţii deosebit de grave din punct de vedere al stabilităţii sociale, situaţie provocată şi sprijinită financiar de forţe obscure intereselor noastre, ce intentioneaza să producă haos şi anarhie, cu scopul de a sprijini clica de politicieni corupţi şi trădători spre a controla politic România şi de a le da domenile strategice pentru a le exploata şi a lăsa ţara fără capacitatea de a se dezvolta şi a-i slăbi capacitatea de apărare. Pentru că, o ţară fără resurse, fără  o industrie metalurgică, constructoare de maşini, alimentară…etc., este o ţară falimentară care poate fi manipulată după placul puterilor interesate să o exploateze economic. Facem apel la majoritatea celor care simt cu adevărat româneşte, să le explice copiilor lor să nu se lase manipulaţi de auto-proclamaţii lideri gen Crăciun şi să înainteze un prim set de măsuri compatibile cu interesul nostru, al tuturor, să le inainteze Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei, să le fixeze un termen de fnalizare şi să înceteze cu mitingurile organizate cu ajutorul Facebook de “indivizi” finanţaţi de miliardarul american de origine ungară, George Soros, până la termenul fixat.  
ALIANŢA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, cere urgent, PARLAMENTULUI, GUVERNULUI ŞI PREŞEDINŢIEI ROMÂNIEI URMĂTOARELE REVENDICĂRII:
1-NAŢIONALIZAREA DOMENIILOR STRATEGICE (BOGĂŢIILE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI)                                     
2-REINDUSTRIALIZAREA DOMENILOR DISTRUSE.                              
3-REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA AGRICULTURII DISTRUSE.   
4-MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE.
5-ELIMINAREA DIN SISTEM ŞI INTERZICEREA DE A FACE POLITICĂ A CELOR CARE PROVIN DIN FOSTELE STRUCTURI DE SECURITATE COMUNISTĂ.                                          
6-PARLAMENTUL ROMÂNIEI SĂ FIE FORMAT DIN MAXIM 300 DE MEMBRI.                         
7-TRAGEREA LA RĂSPUNDERE PENALĂ A CELOR CARE AU JEFUIT ROMÂNIA ŞI CONFISCAREA AVERILOR DOBÂNDITE PRIN JAF.                                             
8-REFERENDUM NAŢIONAL PENTRU INSTAURAREA MONARHIEI.                          9-DEPOLITIZAREA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

DNA ISI BATE JOC DE ROMANIA – 70 de sesizari ale Guvernului Romaniei privind fraudele colosale ale Guvernarii Basescu-Boc zac de doi-trei ani la parchetul condus de Kovesi. Prejudiciile sunt de miliarde de euro. Lumeajustitiei.ro atrage atentia ca Laura Kovesi a fost colega de facultate cu Emil Boc si a fost numita la 33 de ani Procuror General de gruparea PDL. Una din sesizarile Guvernului priveste Transgaz unde director este fratele lui Kovesi, Sergiu Lascu (Raportul Guvernului)


Recent, Laura Codruta Kovesi pretindea ca procurorii din subordinea sa nu fac anchete selective. Ca pentru anchetatorii din parchetul anticoruptie nu conteaza culoarea politica si nici functiile detinute de cei vizati. Un document al Guvernului o contrazice insa pe Kovesi. Sinteza sesizarilor trimise de Corpul de control al prim-ministrului catre Directia Nationala Anticoruptie in ultimii trei ani arata ca procurorii Codrutei Kovesi nu se ating de Guvernarea Basescu-Boc. De altfel, in afara de Elena Udrea – caz despre care multi afirma ca a fost o razbunare a cuplului Kovesi-Coldea – si Adriean Videanu, caz extrem de subtire insa, niciunul dintre exponentii si pilonii regimului Basescu-Boc nu au fost deranjati de DNA. Procurorii nu s-au atins nici de Vasile Blaga, nici de Roberta Anastase, nici de Radu Berceanu, nici de Anca Boagiu, iar lista poate continua.
Au fost cateva mici exceptii, dar liderii PDL au fost ocoliti. De la o sesizare a Guvernului a fost pornit dosarul Microsoft, dar in instanta a ajuns cauza privind spagile incasate de Dorin Cocos, Gabriel Sandu si Gheorghe Stefan, nu partea cu licentele informationale. De asemenea, a mai fost deschis un dosar privind ANRP sau cel privind transferul unor suprafete de teren din Fundulea, dar fara ca numele grele ale Guvernarii PDL sa fie afectate.
Cert este ca dosare cu fraude de ordinul miliardelor de euro zac in sertarele DNA de ani de zileSpre exemplu, 70 de sesizari ale Corpului de control al prim-ministrului privind fraude comise in timpul Guvernarii Basescu-Boc au fost trimise la DNA, incepand cu anul 2012Sesizarile, care privesc 450 de posibile fapte penale, dar cele mai multe stau in sertarele procurorilor condusi de Laura Codruta Kovesi, cea care a fost colega de facultate cu ex-premierul Emil Boc si care a fost numita in functia de Procuror General al Romaniei, la varsta de 33 de ani, de gruparea PDL. Informatia a fost dezvaluita, miercuri seara 15 aprilie 2015, de jurnalistul Radu Tudor de la Antena 3.
Revenind la sesizarile trimise de Corpul de control al prim-ministrului in ultimii trei ani, interesant este cauna dintre ele priveste o companie de stat unde director este chiar fratele lui Kovesi, Sergiu Lascu.Este vorba despre Transgaz Medias, acolo unde Sergiu Lascu detine, potrivit declaratiei de avere din 2014, o functie de director adjunctIn 2014, Corpul de control al premierului a descoperit, in urma controlului efectuat la Transgaz, 15 posibile fapte de natura penala, raportul fiind inaintat catre DNA. Pana acum, nu stim ca procurorii Codrutei Kovesi sa fie deschis vreun dosar in ceea ce priveste compania unde lucreaza fratele sefei DNA.
Prezentam in continuare sesizarile trimise la DNA de catre Corpul de control al premierului in perioada 2012-2015:
Sesizari depuse in 2012:
Agentia Domeniilor Statului – 2 posibile fapte penale
Compania Nationala Posta Romana SA – 3 posibile fapte penale
Fabrica de Timbre – Sucursala Companiei Nationale Posta Romana SA – 3 posibile fapte penale
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – 2 posibile fapte penale
Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni – 13 posibile fapte penale
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc - 3 posibile fapte penale
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice – 8 posibile fapte penale
Administratia Fondului pentru Mediu – 6 posibile fapte penale
Ministerul Sanatatii – 5 posibile fapte penale
Centrul pentru Artele Spectacolului – 6 posibile fapte penale
Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor Romaniafilm – 10 posibile fapte penale
Sesizari depuse in 2013:
Complexul Energetic Oltenia SA – 8 posibile fapte penale
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor – 4 posibile fapte penale
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – 3 posibile fapte penale
Hidroelectrica SA – 28 posibile fapte penale
Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti – 8 posibile fapte penale
Societatea Comerciala Conpet SA Ploiesti – 10 posibile fapte penale
Regia Autonoma de Transport Bucuresti – 11 posibile fapte penale
Institutiile publice implicate in reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului situat in zona Andronache – 1 posibila fapta penala
Administratia Bazinala de Apa Mures – 4 posibile fapte penale
Ministerul pentru Societatea Informationala si Ministerul Educatiei Nationale (licentele Microsoft) - 2 posibile fapte penale
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si alte institutii – 1 posibila fapta penala
Societatea Comerciala de Inchidere si Conservare a Minelor Conversim – 15 posibile fapte penale
Ministerul Sanatatii – 1 posibila fapta penala
Compania Nationala Posta Romana – 8 posibile fapte penale
Societatea de Transport cu Metroul Bucuresti Metrorex SA – 4 posibile fapte penale
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA – 4 posibile fapte penale
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA si Ministerul Transporturilor – 3 posibile fapte penale
Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat – 4 posibile fapte penale
Sesizari depuse in 2014:
Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz SA Medias – 11 posibile fapte penale
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 5 posibile fapte penale
Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Medias – 15 posibile fapte penale
Ministerul Transporturilor si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA – 3 posibile fapte penale
Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni Bucuresti – 4 posibile fapte penale
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Societatea de Strategie pentru Piata de Gros SRL, societatea Piata de Gros SA, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Administratia Finantelor Publice Sector 4 Bucuresti – 1 posibila fapta penala
Societatea Romaero SA – 5 posibile fapte penale
Trecerea unei suprafete de teren din domeniul public al statului si administrarea Institutului National de Cercetare – Dezvoltare Agricola Fundulea in domeniul privat al orasului Fundulea, judetul Calarasi – 1 posibila fapta penala
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA – 5 posibile fapte penale
Clubul Sportiv Municipal Bucuresti – 24 posibile fapte penale
Centrul National al Cinematografiei – 19 posibile fapte penale
Societatea Nationala a Apelor Minerale SA – 5 posibile fapte penale
Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor – 29 posibile fapte penale
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului si Societatea Fortus SA Iasi – 3 posibile fapte penale
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA – 3 posibile fapte penale
Institutiile publice implicate in reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier in suprafata de 43.227 ha si a unui teren agricol in suprafata de 50 ha din judetul Bacau
Consiliul Judetean Tulcea – 7 posibile fapte penale
Centrul de Conferinte, institutie publica cu personalitate juridica, aflata in subordinea Institutului National de Statistica – 4 posibile fapte penale
Ministerul Tineretului si Sportului si Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Hunedoara – 1 posibila fapta penala
Societatea Nationala a Sarii SA – 13 posibile fapte penale
Compania Nationala Posta Romana SA – 7 posibile fapte penale
Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori CFR Calatori SA – 5 posibile fapte penale
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA – 1 posibila fapta penala
Sesizari depuse in 2015:
Regia Nationala a Padurilor Romsilva – 1 posibila fapta penala
Directia Silvica Neamt – 2 posibile fapte penale
Directia Silvica Maramures – 24 posibile fapte penale
Directia Silvica Suceava – 12 posibile fapte penale
Directia Silvica Mehedinti – 8 posibile fapte penale
Directia Silvica Bistrita-Nasaud – 5 posibile fapte penale
Entitatile publice cu atributii in legatura cu finantarea, repartizarea si utilizarea sumelor alocate din bugetul de stat pentru obiectivul de investitii “Scoala cu clasele I-VIII oras Pecica”, judetul Arad – 10 posibile fapte penale
Autoritatile administratiei publice locale ale comunei Stanesti, judetul Giurgiu – 3 posibile fapte penale
Compania Nationala de Investitii CNI SA – 10 posibile fapte penale
Autoritatile administratiei publice locale ale comunei Contesti, judetul Dambovita – 6 posibile fapte penale
Compania Nationala de Investitii CNI SA
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor
Compania Nationala a Imprimeriilor Coresi SA – 3 posibile fapte penale
Secretariatul de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989 – 6 posibile fapte penale
Entitatile publice implicate in elaborarea, initierea, avizarea, prezentarea si adoptarea Hotararii de Guvern nr.14/2011 privind aprobarea Programului annual de marketing si promovare turistica si a Programului anual de dezvoltare a destinatiilor, formelor si produselor turistice – 1 posibila fapta penala
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale – 3 posibile fapte penale
Agentia nationala pentru Resurse Minerale (Raport clasificat secret de serviciu) – 3 posibile fapte penale
Entitatile publice implicate in initierea, elaborarea, avizarea, prezentarea si adoptarea Hotararii de Guvern nr.1141/2006 si Hotararii de Guvern nr.1423/2008 – 2 posibile fapte penale

In timp ce populația țării moare de foame, România stă pe zăcăminte de 666 de miliarde de euro!


OAMENI SĂRACI
Rezerva de aur a Băncii Naţionale este acum de 103,7 tone. În ultima sută de ani, ruşii ne-au furat de două ori şi jumătate mai mult aur decât avem în prezent
Să începem cu veştile proaste. Datoria externă a României, în februarie 2015, era de 93,6 miliarde euro. Pare mult, dacă ne întrebăm unde s-au dus banii. Să continuăm cu veştile bune. Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România, apărută pe piaţă recent, arată că situaţia resurselor naturale ale ţării este absolut strălucitoare.
La pagina 28 a Enciclopediei este prezentat un tabel cu principalele rezerve de resurse minerale, pe cantităţi.
Astfel, avem rezerve de 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul actual de 50 de euro pe tonă, ar însemna un “potenţial naţional” de 140 de miliarde de euro.
Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, dau 47,7 miliarde de euro.
Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, la o concentraţie de minimum 16% cupru curat; la preţul de 400 de euro pe tonă, ar reprezenta 51,7 miliarde de euro.

Ne-am putea plăti datoria externă… de şapte ori!

Sarea, în cantitate de 4.000 de milioane de tone, la preţul de 1 leu/25 de kilograme, dă 35,6 miliarde de euro.
Zăcămintele de aur, despre care am mai scris, se ridică la aproximativ 146 de miliarde de euro, iar argintul, la 6,8 miliarde de euro.
Minereurile polimetalice sunt şi ele foarte bogate. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu.
Conform Enciclopediei Resurselor Minerale, în România există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Preţul mediu al acestor metale este 38 de euro kilogramul. Făcând înmulţirile de rigoare, putem afla că există 900 de tone de molibden în zăcământ, de exemplu, la preţul total actualizat de 34.335.000 de euro.
Alt exemplu: avem 450.000 de tone de arseniu în zăcământ, la valoarea de 17.167.500.000 de euro – desigur, preţul mediu al pieţei. În fine, preţul total la polimetale se ridică la 30,6 miliarde de euro.
La capitolul petrol şi gaze, estimările sunt relative, ţinând cont de faptul că nu ştim cu exactitate ce conţine platforma continentală a Mării Negre.
Oricum, estimările făcute în această primăvară arată că încă am avea rezerve de petrol în valoare de 179,7 miliarde de euro şi rezerve de gaz metan ce s-ar ridica la aproximativ 28,7 miliarde de euro.

Aşadar, în total, valoarea zăcămintelor minerale în România s-ar ridica la peste 666 miliarde de euro.

Menţionăm că de aici lipsesc unele zăcăminte mai “sensibile”, cum sunt cele de uraniu, care nu pot fi divulgate. Concluzia este că avem bunuri subterane prin care ne putem plăti datoria externă actuală de şapte ori. Se pune însă întrebarea: de ce am mai făcut această datorie, dacă avem asemenea valori în ţară?
Actuala Lege a Petrolului dezavantajează România
Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România (foto) atrage atenţia asupra faptului că Legea Petrolului 238/2004, comparativ cu legile anterioare din 1924, 1029, 1937, 1942, “nu împlineşte o serie de deziderate”, printre care:
Legea nu face nici o menţiune privind obligaţia la o exploatare raţională a zăcămintelor de petrol şi gaze
Nu desemnează un Institut de Cercetări românesc care să verifice şi să avizeze documentaţiile elaborate de concesionari, tehnologiile şi soluţiile tehnice aplicate
Nu există un organism de monitorizare şi control (similar fostei poliţii miniere) a producţiei extrase, a operaţiunilor petroliere executate pe zăcământ, de verificare a exactităţii datelor înscrise în cadastrul petrolier şi în cartea petrolieră.
Condiţiile de ocupare a suprafeţelor aparţinând terţilor încalcă dreptul de folosinţă şi de dispoziţie a proprietarilor privaţi în folosul concesionarilor.
Legea Petrolului nu este în acord cu legislaţia financiară, iar în privinţa comercializării produselor petroliere, care reprezintă un monopol, nu există nici o lege sau reglementare legală menită să limiteze creşterea nejustificată a preţurilor sau comercializarea produselor petroliere neconforme ori contrafăcute.
Germania are o datorie de 19 miliarde € faţă de Romania
Zăcămintele nu sunt singurele bunuri de care ar putea să se bucure România. Radu Golban, doctor în economie, plecat din ţară în 1988, a găsit într-o documentaţie din Elveţia o informaţie uluitoare: Germania are o datorie de 19 miliarde de euro faţă de ţara noastră, conform unui contract economic semnat înainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi care nu are nici o legătură cu acest război.
“Documentele găsite de mine în arhivele din Elveţia şi Germania sunt clare. Iar argumentele celor care susţin că România a renunţat la orice despăgubire de război faţă de statul german, prin Tratatul de la Paris din 1947, nu au nici o relevanţă sau legătură cu această situaţie.
Această datorie, care la finele anului 1944 a fost de 1,26 miliarde de mărci ale Reich-ului (19 miliarde de euro – n.r.), nu e despăgubire de război, ci rezultatul unui tratat economic încheiat înainte de 1 septembrie 1939. Germania nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de acesta”, a spus economistul.
Radu Golban a subliniat că pentru recuperarea Radu Golban datoriei, statul român nu trebuie decât să solicite oficial Germaniei un răspuns în această chestiune, apoi, în funcţie de răspuns, să înceapă negocierile. Deşi informaţia despre aceşti bani a fost făcută publică încă din anul 2010, până acum nu a mişcat nimeni nici un deget pentru recuperarea uriaşei datorii.
Legea minelor spune că avem şi zăcăminte de diamante
În 1998, în Legea minelor din România a fost introdusă discret, pe lângă categoriile de zăcăminte cunoscute – petrol, gaze naturale, cupru, aur etc. -, şi o categorie despre care, până atunci, se susţinea că nu există în ţara noastră: “pietre preţioase”. Este vorba despre diamante.
Despre acest subiect, Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) ne-a spus:
“Această sintagmă (“pietre preţioase” – n.r.) a fost introdusă prin Legea Minelor nr. 61/1998 datorită faptului că, la momentul elaborării acestui act normativ, s-a apreciat că nu poate fi exclusă posibilitatea ca în formaţiunile geologice din fundamentul platformei moldoveneşti, zona Iaşi- Botoşani, să existe roci potenţial purtătoare de asemenea mineralizaţii”.

Mai pe înţelesul nostru: avem zăcăminte de diamante în zona Iaşi-Botoşani.

Ruşii ne-au furat două tezaure, adică 285,2 tone de aur

Primul tezaur este celebru. Este cel al Băncii Naţionale a României, luat în custodie de Rusia Ţaristă în 1917 – în contextul zbuciumat al Primului Război Mondial – şi confiscat de Uniunea Sovietică, după 1918, până în ziua de azi.
Conform documentelor, autorităţile Rusiei au preluat spre păstrare, în timpul Primului Război Mondial, 93,4 tone aur fin, dar şi alte valori, inclusiv culturale, aparţinând Băncii Centrale, Academiei Române, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, Casei Regale şi altor instituţii.
Teoretic, România luptă şi astăzi pentru recuperarea acelui tezaur. Povestea celui de-al doilea tezaur furat de ruşi este mai complicată.
De la finele celui de-al Doilea Război Mondial, cantitatea de aur deţinută şi raportată de Banca Naţională a României a avut următoarea fluctuaţie:
1944: 244,9 tone;
1953: 53,1 tone;
1969: 111 tone;
1972: 64,4 tone;
1979: 110 tone;
1985: 118,7 tone;
1990: 67 tone;
1997: 93,4 tone;
2008: 107 tone;
iunie 2010: 103,7 tone.
După cum se observă, în 1953, după ocuparea României de către ruşi, au dispărut din tezaurul naţional 191,8 tone.
Acest aur al Băncii Naţionale fusese ascuns de mareşalul Antonescu la Mănăstirea Tismana în 1944, pentru a nu ajunge pe mâna ruşilor, care se apropiau ameninţător de România în acel moment al războiului. Tezaurul a stat într-o peşteră de lângă mănăstire până în 1947, când sovieticii au aflat de el şi l-au dus la Bucureşti. După această dată, aurul a dispărut din orice document oficial.
Potrivit unor istorici, ar fi fost luat drept despăgubire de război. Dar, potrivit acordului sovieto-român pentru pagubele de război, ţara noastră a fost obligată să le plătească sovieticilor 300 milioane $, adică 50 milioane $ anual timp de 6 ani, în produse petroliere, cherestea, vite, grâne, vase maritime şi fluviale, material mecanic şi feroviar. Deci nu a fost vorba despre nici un fel despăgubire în aur.
Conform altor surse, tezaurul lui Antonescu a fost luat doar în custodie de Rusia, ca atare, oficialităţile României ar trebui să îl ceară înapoi. Până acum, nimeni nu a întreprins nici un demers în acest sens…
Sursa: libertatea.ro

ULTIMILE ŞTIRI