"UN OM INFORMAT ESTE UN OM PUTERNIC" (John Davison Rockefeller) ***** "Nu vă ataşaţi decât de oamenii vrednici de stimă; Evitaţi mai presus de orice compania celor laşi; Nimeni nu îi respectă, nici măcar cunoscuţii lor." (Alceu) ***** "Adevăratul curaj nu este forţa brutală a eroilor vulgari, ci hotărârea fermă a virtuţii şi a raţiunii ." ( Alfred North Whitehead ) ***** "Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti." (Winston Churchill) ***** "Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos." (Abraham Lincoln)***** "Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu poate câștiga respectul celorlalţi." (Rene Torres) ***** „Toate lucrurile măreţe din lume sunt realizate de nişte naivi ce cred cu tărie într-un lucru care , în mod absolut evident pentru toată lumea , este imposibil de realizat .“ (Frank Richards) ***** VĂ DORESC O ZI BUNĂ!

Caută

ROMANII DIN UE AU ADUS IN TARA 37 MLD. EURO, DAR POLITICIENII I-AU UITAT CHIAR SI IN CAMPANIE


 Cele 2 milioane de români care lucrează în UE au fost ignoraţi chiar de cei care ar fi putut lupta pentru ei în Parlamentul European.
Cele două milioane de români care lucrează în străinătate au contribuit puternic prin banii trimişi în ţară la echilibrul monedei naţionale şi al economiei.
Dar în aceste alegeri europarlamentare în care curentul eurosceptic i-a vizat direct, cu subiect şi predicat, niciunul dintre partidele înscrise în cursă nu a găsit cu cale să le adreseze vreun mesaj de susţinere.
Cu 10% din populaţie plecată să muncească în Italia, Spania sau Ger­mania pentru că nu poate supravieţui acasă cu salarii de 6-700 de lei lunar, România are nevoie azi mai mult decât oricând de voci puternice în Parla­mentul European care să reprezinte interesele românilor în UE.
Muncitori care lucrează 10-12 ore pe zi în abatoarele germane, „batante“ (îngrijitoare) în Italia care muncesc pentru 5-600 de euro în condiţii inumane, ciobani plătiţi la negru în Italia - românii din străinătate sunt azi sacrificaţii unei ţări care nu a putut să le ofere un viitor aici şi care i-a alungat de acasă.
Dar le-a transmis măcar vreun mesaj, a fost printre ei vreun europarlamentar român care câştigă în patru ani de mandat aproape un milion de euro şi ar trebui să se bată pentru ca statele respective să le protejeze drepturile mai bine? Nici vorbă.
Mai mult, campania electorală care se încheie nu a avut de-a face cu teme europene, ceea ce, în opinia unor specialişti, arată mai degrabă a dispreţ faţă de alegători.
„Ideea că nu le explicăm (temele europene – n.n.) pentru că nu înţeleg denotă o lipsă de respect faţă de alegători“, spune profestrul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale.
Din anul 2005 de când au început să plece masiv din ţară şi până la finele lui 2013, românii plecaţi la lucru în străi­nătate au trimis acasă 37 de miliarde de euro, concurând cu marii investitori şi investiţiile străine directe – 44 de miliarde de euro, în aceeaşi perioadă.
Aceşti bani au ţinut în frâu cursul de schimb, într-o situaţie foarte complicată pen­tru ţară, când investiţiile străine se pră­buşeau iar dezintermedierea bancară se ară­ta ca un pericol şi au mai echilibrat deficitul de cont curent. Nu doar că au ajutat la sta­bili­zarea economiei, dar plecarea românilor a tras salariile de aici în sus, în timp de boom, şi a salvat piaţa muncii în timpul cri­zei. Într-o vreme în care şomajul sărea frecvent în Europa de 10-15%, el era în România la 5%, tocmai pentru că emigranţii nu au fost o povară pentru buget.
În lumina noilor evoluţii politice din Europa, imigranţii români ar putea să se do­ve­dească primele victime ale alegerilor eu­ro­pene de duminică, pe măsură ce UE plon­jea­ză în cel mai de nedorit euroscepticism (con­fundat în mai multe ţări cu refuzul imi­gran­ţilor) de la crearea ei, în urmă cu 63 de ani.
La sfârşitul acestei săptămâni au loc ale­geri europene în toate cele 28 de state ale UE. Românii vor ieşi pentru a doua oară la vot pentru acest tip de alegeri. Spre deo­se­bi­re de 2009, când am votat pentru prima dată la nişte alegeri europene, acum lucru­rile sunt radical schimbate.
În cel puţin două ţări importante din Uniu­ne, Franţa şi Marea Britanie, partidele ex­tremiste/eurosceptice sunt în fruntea son­dajelor de opinie. Dar şi în alte ţări, precum Olan­da, Grecia sau Ungaria, bună parte din­tre votanţi sunt pregătiţi să-şi aducă tributul pe altarul extremis­mu­lui/euro­scepti­cis­mului, ast­fel că, foarte probabil, duminică, după în­chiderea urnelor, vom avea de-a face cu un Par­la­ment European cu mai multe pu­teri (ca ur­mare a aplicării Tratatului de la Lisa­bona), dar în care 20% dintre fotolii să fie ocupate de eurosceptici, în vreme ce popu­larii euro­peni (dreapta) vor controla 28% din fotolii, iar socialiştii 27%, după cum an­ticipa recent o analiză a Institutului pen­tru Politici Publice (IPP).
În privinţa sondajelor de la noi, acestea dau câştigător PSD (cu aliaţii săi), care vor lua apro­ximativ 40% dintre voturi, urmat de PNL cu 17%, PDL cu 11%, PMP cu 10%, pra­gul de 5% putând să mai fie trecut de UDMR şi Forţa Civică. La alegeri se vor pre­zen­ta maximum 30% din populaţia cu drept de vot.
Campania electorală a fost este anostă nu doar pentru că electoratul este nepăsător, ci şi pentru că partidele nu au avut idei. În astfel de alegeri temele europene trebuie să primeze şi nu este aici vorba neapărat despre imigraţie şi imigranţi.
Dar când o întreagă campanie este lansată împortiva lor („Am o mare problema cu România. Am vizitat acea ţară. Comunismul a căzut acum peste 20 de ani. Încă nu au făcut tranzitia la o democraţie occidentală”, spune Nigel Farage. seful Partidului Independentei Marii Britanii,UKIP, care a mai spus că nu ar vrea să aibă vecini români), nu merita acest lucru măcar o replică?
„Nu am auzit o asemenea reacţie, ba dimpotrivă, peste aceste elemente de euroscepticism se suprapune în ultima săptămână «valul civic» de îndemn la neparticipare la vot, care nu are de-a face cu Europa, ci mai degrabă cu nemulţumirile interne. Dar nu am văzut o reacţie de respingere a euroscepticismului nici la candidaţii bulgari sau cehi”, spune Violeta Alexandru, preşedinta Institutului de Politici Publice.
Violeta Alexandru spune că nici partidele nici presa nu au fost interesate să popularizeze temele europene. Partidele au preferat o campanie din uşă în uşă, cu accent mai degrabă pe subiecte de uz intern şi au ratat astfel o şansă de a populariza Europa şi de a explica care este rolul Parlamentului European (mult mai important după aceste alegeri), deciziile pe care acesta le ia şi influenţa acestor decizii pe plan intern.
„Au preferat o campanie centrată pe aspect emoţionale de tipul «mândri că sutem români», aducând mai puţin în discuţie teme europene.”
Profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale din cadrul ASE, crede că nu trebuie noi neapărat să analizăm ce spun euroscepticii britanici pentru că îi avem noi pe ai noştri, dar modul în care s-a desfăşurat această campanie poate denota şi o lipsă de respect faţă de alegători.
„Este adevărat că în satele neelectificate nu se văd efectele unei pene naţionale de curent. Dar felul în care partidele au organizat campania – fară nicio legătură cu problemele pe care le ridică redefinirea instituţională la nivelul UE şi o nouă guvernanţă ca urmare a intrării pe deplin în vigoare a Tratatului de la Lisabona – pe ideea că <nu le explicăm că oricum nu pricep>, poate indica o lipsă de respect pentru acei alegători care înţeleg mecanismele.”
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ULTIMILE ŞTIRI